miercuri, 12 decembrie 2012

Unde ireligioșii sunt peste 1%

Ca o completare la postarea cu hărțile despre România ireligioasă, iată și o hartă cu orașele și comunele unde ireligioșii depășesc pragul de 1%. Interesant este faptul că pe lângă unele comune aruncate ici colo, se observă o zonă mai compactă în centrul țării. De ce acea fâșie pare să concentreze comune mai ireligioase nu mi-e tocmai clar, însă merită să aruncăm o privire asupra populației de acolo.

Etnii (via Wiki)
În primul rând zona corespunde limitei de vest a Ținutului Secuiesc, fiind linia de contact dintre regiunea preponderent maghiară (minoritate mai fără dumnezeu, așa) și teritoriile transilvănene românești din imediata apropiere (Brașov, Sibiu și vestul județului Mureș). Totuși, „comunele 1%” nu par să continue și în nord, sau la limita de est, cu Moldova. Nici nu pare să fie ceva asemănător în județele Bihor, Sălaj și Satu Mare, de asemenea zone de contact între unguri și români. Și aici intervine un alt detaliu interesant: componența confesională.

Confesiuni (via Wiki)
Partea de vest a Secuimii, mergând pe direcția SE-NV, precum comunele noastre, prezintă o populație majoritar protestantă. Spre deosebire de estul Ținutului Secuiesc, care este romano-catolică (acolo făcându-se celebrul pelerinaj de la Șumuleu Ciuc), sau ungurimea din Partium, aici avem un protestantism de două feluri, și anume reformați (majoritatea) și unitarieni (o minoritate semnificativă).

Având în vedere că în Europa o tradiție protestantă se corelează cât de cât cu un grad mai mare de ireligiozitate, nu-i exclus ca ea să aibă un rol și în cazul poziționării comunelor din harta de mai sus. Alături de alți factori (nu știu însă care)

Unitățile administrativ-teritoriale cu peste 1% necredincioși sunt: Bucium, Șibot (AB), Apata, Vama Buzăului (BV), Surdila Găiseancă (BR), Vâlcelele (BZ), Brebu Nou (CS), Panticeu (CJ), Sita Buzăului, Vâlcele, Varghiș (CV), Atid, Avramești, Dârjiu, Merești, Ulieș (HR), Corbeanca (IF), Câlinești (MM),
Bereni, Chiberd, Crăciunești, Galești, Glodeni, Gornești, Livezeni, Magherani, Sântana de Mureș, Valea Largă, Vărgata, Voivodeni, Zău de Câmpie (MS), Războieni (NT), Acâș (SM), Dumbrava (TM) precum și orașul Miercurea-Nirajului (MS) și municipiul Cluj-Napoca.

trimite pe proddit

6 comentarii:

  1. Unitarienii dau cei mai multi atei, religia lor e "budismul european". Clujul fiind un fel de capitala europeana a unitarianismului, e normal sa aiba mai multi atei decat alte orase.

    Oricum, numarul ateilor din Ardeal e posibil sa fie mult mai mare deoarece reformatii, catolicii si alte religii minoritare se declara religiosi doar pentru a nu fi inghititi statistic de ortodocsi, dar in realitate probabil ca multi nu prea au treaba cu religia.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu doar in Ardeal. Romanii tind sa se declare atei mult mai putin decat alte etnii (vezi infografic de acum cateva postari). Cred ca asta se datoreaza ideii ca "roman=ortodox" si atunci multi se declara ortodocsi ca un fel de chestie default.

      Ștergere
  2. Cred ca expunerea la mai multe religii genereaza ireligiozitate. Cand te trezesti asaltat de dogme contradictorii care au la baza doar vorbele "sfantului X" parca-ti vine sa zici "toti o apa si-un pamant" si sa nu aderi la nici una dintre ele. Care ca asta este unul din motivele pentru care BOR lupta din rasputeri cu ecumenismul. Pentru ca expunerea la alte dogme, chiar daca nu genereaza ireligiozitate in masa, cel putin slabeste convingerea in infailibilitatea reprezentantilor "religiei stramosesti"

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Plus ca un mediu confesional divers scade presiunea de a te declara aceeasi chestie cu toata lumea.
      -Bez

      Ștergere
  3. aceste date sunt dupa recensamantul din 2011?sau dupa cel de acum 10 ani?

    RăspundețiȘtergere